„Achtung! Românii pun mâna pe Corbii Albi!” – cu acest enunţ neortodox a început sâmbăta prima conferinţă de lucru a Corbilor Albi la Cluj-Napoca, la care au participat redactori şi colaboratori ai Portalului de contact român-maghiar Corbii Albi. Enunţul – care a lăsat sala într-o linişte curioasă – a fost elucidat rapid de organizatori, explicând participanţilor, că de două săptămâni s-a făcut o rocadă în statisticile portalului, cititorii maghiari devenind minoritari (46.11%) şi cei români majoritari. Un schimb foarte interesant s-a realizat şi pe lista oraşelor „pro Corbii Albi”, Bucureşti-ul ajungând în frunte, Clujul – deşi este centrul Asociaţiei Clubul Media Corbul Alb – ajungând pe locul secund, urmat de Sfântu Gheorghe (o surpriza pentru redactori), iar Tg Mureş pe locul patru. La conferinţă Târgu Mureş a fost reprezentat de Vali Russu şi Gyöngyi Bodolai, amândoi vorbind despre cele două lumi paralele din oraş: lumea maghiarilor şi lumea românilor – două lumi care se „intersectează” numai la nevoie, fiind foarte puţine acele fenomene, în care românii şi maghiarii colaborează mânaţi de un interes real reciproc faţă de cultura celuilalt. – Atunci colaborăm, când nu avem de ales – spunea Gyöngyi Bodolai, şi acest enunţ le-a dat de gândit participanţilor. Sfântu Gheorghe a fost reprezentat de Mădălin Guruianu şi Ioan Ganea – două personalităţi ai românilor din Trei Scaune (jud.Covasna): primul fiind bun cunoscător al efectului dispersiv al politicului în relaţiile româno-secuieşti, celălalt fiind un leader modern al tinerilor români din regiune. Din alocuţiunile lor s-a conturat un Ţinut Secuiesc care se zbate, căutându-şi locul în societatea modernă, încercând să ţină pasul cu integrarea mondială, însă negăsind încă drumul liniştitor care ar conduce spre un viitor bine conturat. Acest drum este foarte greu, deoarece naţionalismul instinctual doboară în multe cazuri poduri greu clădite între secuii majoritari şi românii minoritari. În aceste condiţii au o valoare de nepreţuit acele personalităţi, care sunt stimaţi de amândouă comunităţi, reprezentând o gândire modernă, al cărei esenţă este căutarea căilor comune şi nu căutarea cu lumânarea a factorilor, care dezbină. La conferinţă au fost prezenţi şi István Sarány, Ferenc Páll-Szabó, Levente Benkő, Septimiu Borbil, Márta Bodó şi András Killyéni. S-a discutat despre cele mai citite articole ale lor apărute la www.corbiialbi.ro. István Sarány s-a simţit mirat ce bine sunt primite acele articole ale sale, care prezintă viaţa cotidiană reală a secuilor. – Am fost surprins plăcut că sute de români au dat like la articole pe tematici secuieşti – spunea Sarány, adaugând: Harghita (Ciucul, Odorheiul) diferă emoţional de Trei Scaune (jud.Covasna), în cea din urmă oamenii fiind mai extrovertiţi decât ciucanii. Levente Benkő a schiţat tematicile care coordonează articolele sale din portal, atrăgând atenţia asupra acelor evenimente istorice, în care solidaritatea româno-maghiară era evidentă, ba chiar emoţionantă. – În 1956 la Timişoara români şi maghiari strigau împreună, Ruşii! Luaţi mâna de pe Ungaria! – Din păcate aceste evenimente, care arată partea frumoasă a convieţuirii nu prea sunt reflectate de presă – puncta Benkő Levente. Ferenc Páll-Szabó a vorbit despre experienţele sale în legătură cu fenomenul „bozgor în România, român în Ungaria”. – Pe linie de cultură generală catastrofală nu este diferenţă dintre „unguri” şi „români”. Inculţii români cred că a fi majoritar în Romania însemnă superioritate („noi suntem acasă, voi sunteţi unguri, deci chiriaşi”), inculţii unguri (o masă imensă de oameni) cred, că dacă nu trăieşti în Ungaria, nu poţi fi ungur adevărat, ci „român”, „slovac” sau „ucrainean” – spunea Páll-Szabó Ferenc, unul dintre cei mai critici colaboratori ai portalului Corbii Albi. András Killyéni a „deconspirat” punctele de referinţă ale articolelor sale pe teme sportive, care fac din aspectele sportive maghiare din Transilvania de înainte de tratatul de la Paris un soi de graffiti – fotografic. Visul olimpiadei de iarnă din Borşa a rămas vis nu numai din punctul de vedere a sportului de performanţă, dar şi din perspectiva conlucrării româno-maghiare – concluziona Killyéni. * În partea a doua a conferinţei de lucru redactorii şi colaboratorii au participat la un curs special pe tematica menagementului conflictelor interetnice şi a moderării comentariilor. (Articol preluat de pe www.corbiialbi.ro) NOTĂ: Pentru noi, redactori, colaboratori ṣi cititori ai corbiloralbi, Szabó Csaba a fost ṣi va rămâne întotdeauna Csaba, sau ṣi mai familiar spus, Csabi. În această rubrică vom reposta articolele scrise de Csabi pentru www.corbiialbi.ro. pe care le-am putut recupera.