În Surcea (Szörcse) și Tamașfalău (Székelytamásfalva) în comitatul istoric Orbaiszék din județul Covasna există o tradiție de Paște unică, care după părerea etnografilor se trage din cultul arhaic al fertilității. În a doua zi de Paște udătorii îmbrăcați în port popular tradițional merg din casă în casă unde locuiesc fete de măritat dar nu așa pur și simplu cum se obișnuiește și în alte localității, ci târând după ei o sanie care în alte situații este trasă de cai.

Era o vreme spre anii de sfârșit ai erei comunismului când tradiția a fost întreruptă și apoi a mai trecut câtva timp până s-a format o nouă generație care iar s-a organizat și a continuat vechiul obicei. De atunci se pare că s-a înrădăcinat, fiindcă de atunci se ține anual. Și anul aceasta în ciuda vremii nefavorabile, ploua, vântul Nemira intra sub oase, totuși tinerii nu s-au dat bătuți, la fel localnicii mai în vârstă care au așteptat cu porțile deschise ca să poată intra tot alaiul sărbătoresc însoțit de fanfară, cântece și flăcăi care pocneau cu biciul.

Procesiunea a început în ambele sate din fața bisericii după slujbă, unde deja era pregătită sania de cai special făcută pentru drumuri forestiere. Una deloc ușoară ca să fie tractată pe un drum fără zăpadă de către oameni, împodobită frumos și acoperită cu crengi de brad, sub cupola căreia era ascuns așa-numitul țigan, adică o persoană care s-a oferit să ducă greul sărbătorii și să fie udat de mai multe ori cu găleți de apă. Sania era trasă de grupuri a patru rânduri de fete și băieți care au intrat în curțile sătenilor unde băieții au udat fetele și femeile cu parfum, iar cei vizați la rândul lor au turnat o găleata de apă peste crengile de brad. După udatul reciproc au încins un dans în curte și au fost serviți de gazde cu prăjituri și băutură.

Bătrânii povestesc că în tinerețea lor doar băieții trăgeau sania, obicei care în satul învecinat Tămașfalău se păstrează la fel și acum. Ca un gest simbolic cu această ocazie tinerii au mers și în cimitir ca să se reculeagă la mormântul „săniușarilor” de altădată.

Articol preluat de pe www.corbiialbi.ro
Articole noi primim pe adresa: contactcorbii@gmail.com